Flora judeţului Botoşani se caracterizează prin următoarele formaţiuni vegetale principale:
                În categoria plantelor intră etajul pădurii de foioase, reprezentată prin subetajul fagului (Fagus silvatica), răspândit pe dealurile înalte din partea de vest şi nord-vest, şi de subetajul stejarului, care coboară sau poate fi găsit chiar şi la altitudini de 200 – 300 de metri,
Între aceste două subetaje este o formaţie lemnoasă alcătuită dintr-un amestec de fag şi gorun. În pădurile de stejar mai creşte jugastrul, arţarul, carpenul, teiul.
                 În Câmpia Moldovei, unde clima este continentală, vegetaţia caracteristică este cea ierboasă (de stepă şi silvostepă), întreruptă de rare şi izolate petice de păduri de stejar în amestec de tei şi ulm.
                 Fauna din judeţul Botoşani este asemănătoare cu cea din cuprinsul Podişului Moldovei. În zona de câmpie ea este reprezentată prin rozătoare (popândăul, căţelul pământului, şoarecele de stepă, şobolanul de câmp, iepurele de câmp) şi carnivore (vulpea).
Din categoria păsărilor întâlnim graurul, pitpalacul, ciocârlia de câmp, porumbacul. Pe iazurile din judeţ se întâlnesc lişiţe, raţa sălbatică.
Fauna pădurilor se caracterizează prin căprioare, mistreţul, vulpea, pisica sălbatică, iepurele, lupul. Din lumea păsărilor semnalăm mierla, sturzul cântător, gaiţa, piţigoiul, ciocănitoarea. În apele curgătoare şi iazuri cresc o sumedenie de specii de peşti, dintre care amintim: cleanul, bibanul, crapul, mreana, somn.
             Ca ramuri complementare ale economiei judeţului, vânatul şi pescuitul reprezintă domenii de mare atracţie turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes cinegetic.
             Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practica o piscicultura sistematica. De altfel pescuitul are tradiţii vechi în aceasta parte a tarii.
            Resursele subsolului sunt reprezentate de nisipuri foarte fine, unice în România, prin compoziţie şi puritate, ce se exploatează la Miorcani, comuna Rădăuţi Prut. Asemenea zăcăminte de nisipuri cuarţoase se găsesc şi pe teritoriul comunelor Hudeşti, Suharău şi lângă Bajura ( oraş Darabani ).
                În estul comunei Păltiniş ca şi la Crasnaleuca ( comuna Coţuşca ) se găsesc zăcăminte de gips. La Hudeşti s-a pus în evidenţă tuful andezitic, format din cenuşa vulcanică. În cotul Prutului, la Crasnaleuca se găsesc argile bentonitice. Pe teritoriul comunei Prăjeni, pe văile Teişoara şi Ursoaia se găsesc zăcăminte de sulf.
              Din categoria rocilor de construcţie, amintim: calcarele recifale ( Stînca ), gresii calcaroase ( Hudeşti ), calcare oolitice ( Vorona, Coşula, Ibăneşti ), pietrişuri ( Dersca ), nisipuri obişnuite ( Stînceşti, Baisa, Dimăcheni ), balast în albia Siretului ( Huţani, Corni, Tudora ). Se pot adăuga şi zăcămintele de turbă de la Dersca.