CREATIVE EVENTS
Call us now: 1800 000 000
BOTOŞANI
Muzeul memorial Octav Onicescu
Amplasat pe strada Octav Onicescu, la numarul 24, Muzeul a fost infiintat la 8 octombrie 1995 pentru a prezenta elemente din viata si munca matematicianului si filozofului Octav Onicescu. Din pacate, in anul 2006 acesta a fost desfiintat datorita retrocedarii cladirii in care era adapostit.
In incinta sa au fost expuse piese de mobilier, manuscrise, scrisori si chiar decoratiuni sau poze de familie, care au fost readuse in atentia publicului in toamna anului 2007, cand Muzeul Judetean Botosani a organizat o expozitie cu obiectele pe care le-a putut prelua.
Octav Onicescu a trait intre 20 august 1892 si 19 august 1983.
A urmat cursurile Liceului “Laurian” din Botosani, continuand apoi studiile in matematica alaturi de Gheorghe Titeica si Dimitrie Pompeiu. La filosofie a fost de asemenea in compania unor oameni care peste ani aveau sa devina renumiti, cum sunt P.P. Negulescu si Constantin Radulescu – Motru.
Autorul a numeroase lucrari stiintifice, Octav Onicescu a introdus in teoria probabilitatilor conceptual de “lant de legaturi complete”, fiind mereu interesat de teme precum “principiile teoriei probabilitatilor” sau “calculul probabilitatilor”.
A facut parte din colectivul redactional al “Gazetei Matematice” si a fost unul dintre fondatorii “Institutului de statistica, actuariat si calcul” care si-a desfasurat activitatea pana in anul 1947.
Muzeul Judeţean Botosani
Muzeul judetean (Sectia de etnografie)
Cladirea este un valoros monument de arhitectura datand de la sfarsitul secolului al XVIII si reprezentand casa lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii(agricultura, cresterea animalelor, vanatoarea, pescuitul, albinaritul), mestesugurile traditionale ( torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale incondeiate, covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu. Muzeul este adapostit intr-o cladire din secolul al XVIII-lea care a apartinut lui Manolache Iorga. Intr-o vreme aici s-a pastrat arhiva orasului, apoi a fost sediul societatii.
Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie)
Monument istoric a carui cladire dateaza din anul 1913 prezinta in cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter si etaj, cele mai semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din preistorie pana in contemporaneitate. Vizitatorul este invitat sa descopere vestigii ale civilizatiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului si fierului. Sunt expuse unelte si arme din piatra slefuita si os, ceramica pictata, figurine antropomorfe si zoomorfe, peceti ce au apartinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoaba, etc. Retine atentia, in mod deosebit, cel mai vechi adapost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni si reconstituit partial.
Muzeul judetean (sectia stiintele naturii)
Ca unitate culturala, a luat fiinta in anul 1953 prin decizia Sfatului Popular Raional Dorohoi, fiind rodul si stadania unui inimos colectiv de intelectuali din orasul Dorohoi. Dintre acestia amintim: Gh. Romandasu, Eleonora Enescu, C-tin Radinski etc. Amintesc si despre Viorica Perian si Ilie Cerneleanu, care in intervalul a 15 ani au reusit sa stranga un numar de 2699 obiecte de istorie. Cu toate ca profilul muzeului era de istorie, s-a nascut si pasiunea de a colecta si achizitiona si piese de stiintele naturii; astfel ca in 1968 exista si o expozitie de istorie naturala alcatuita din 105 piese si 41 de planse a declarat doamna muzeograf. Muzeul a functionat de la infiintare si pana in 15 iunie 1968 intr-o cladire mica pe strada Alexandru Sahia nr.3. De la aceasta data muzeul va deveni de stiintele Naturii, materialul de istorie fiind preluat de Muzeul Judetean Botosani. Micuta colectie de biologie isi va mari numarul cu inca 247 de piese primite in schimb de la muzeul din Botosani si va ocupa intregul etaj al fostei Prefecturi a Judetului Dorohoi iar parterul fiind ocupat de Biblioteca si Casa de Cultura, timp in care cladirea se va numi ,, Palatul Culturii”. Din anul 1979 cladirea ramane integral muzeului, iar din 1985 gazduieste si Galeriile de arta contemporana sticla-portelan (expozitie cu caracter permanent).
Galeriile de arta contemporana insumeaza 798 obiecte din sticla portelan realizate de artisti plastici din intraga tara sub egida unei tabere de creatie desfasurata la Fabrica de sticla si portelan Dorohoi, in perioada 1985-1989. Cladirea care adaposteste muzeul, considerata, monument istoric prin maretia si arhitectura ei a fost construita la sfarsitul secolului XVIII (1887) de arhitecti italieni, dupa un proiect francez, cu destinatia de resedinta a Prefecturii fostului judet Dorohoi, cu toate elementele arhitecturale specifice epocii respective; volumetrie impunatoare, simetrie riguroasa, atentie deosebita a detaliului, profile si incadramente ce dau o prestanta specifica, amplasamentului astfel ales incat cladirea este mereu o prezenta vie in localitate. De la infiintare si pana la data de 1 iulie 1984, muzeul functioneaza ca unitate de sine statatoare fiind, subordonata Consiliului Popular al orasului Dorohoi. De la aceasta data, conform deciziei Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judetului Botosani din aprilie 1984, muzeul devine sectie a Muzeului Judetean Botosani. Muzeul dispune de 21 sali de expozitie (12 sali cu Galeriile de arta contemporana si 9 sali cu piese de istorie naturala), o sala pentru expozitii temporare si alte activitati, birouri, depozitul si un laborator de restaurare-conservare.
Patrimoniul muzeal (stiintele naturii) insumeaza cca 275938 de piese obtinute din achizitii si donatii de la diversi colectionari sau ca rezultat al cercetarii in teren de catre personalul de specialitate al muzeului. Printre achizitiile muzeului cele mai importante se numara colectia entomologica profesor Ioan Nemes, colectie catalogata ca fiind a treia din tara din punct de vedere al valorii stiintifice.
Fost Palat al Prefecturii, cladirea in care se afla muzeul a fost ridicata in perioada premergatoare primului razboi mondial, dupa proiectul arh. Petre Antonescu. La sfarsitul anului 1977 a avut loc deschiderea expozitiei de baza a Sectiei de istorie a muzeului, cuprinzand arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc, Crasnaleuca; vase cucuteniene de la Trusesti, Draguseni; ceramica si podoabe dacice de la Stanceni, Strahotin; si din secolele IV – V de la Mihalaseni, Tocileni); numismatica (monede romane, tezaure monetare din epoca medievala); istorie (documente, harti, arme, piese de harnasament, peceti, obiecte de podoaba din aur si argint din epoca medievala, precum si documente, costume de epoca, instrumente de masura, instrumente muzicale, fotografii originale, ilustrate de epoca si obiecte apartinand unor personalitati botosenene din epoca moderna si contemporana). Colectia de etnografie cuprinde obiecte din lemn, ceramica, port. Exista, de asemenea, o colectie de arta plastica.
Muzeul de Arheologie Săveni
Infiinţat în 1964, prezintă vestigii arheologice descoperite în aşezările şi necropolele de la Ripiceni, Miorcani, Drăguşeni, Hăneşti şi Săveni din epoca paleoliticului şi până în aceea a marilor migraţii.
Galeriile de Artă Ştefan Luchian
Reprezintă Secţia de Artă a Muzeului Judeţean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botoşănean, patrimoniu ce cuprinde lucrările artiştilor plastici Ştefan Luchian, Octav Băncilă, precum şi a numeroşi artişti plastici contemporani, lucrările unor renumiţi graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai bună ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Oniţă şi Dan Covataru sau tapiţeriile create de Cela Neamţu, Aspazia Burduja, şi Ileana Balotă
