Aşezarea geografică | turism-botosani

BOTOŞANI

                   Regiunea cuprinsă între Siret şi Prut, având o suprafaţă de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul ţării) este situat în partea de nord-est a României, învecinându-se la sud cu judeţul Iaşi, la vest cu judeţul Suceava, la nord cu Ucraina şi la est cu Republica Moldova.
Judeţul are 340 de localităţi din care 2 municipii (Botoşani şi Dorohoi), 5 oraşe (Darabani, Săveni, Bucecea-2004, Flămânzi-2004, Ştefăneşti-2004) şi 71 de comune.
                 Reşedinţa judeţului este municipiul Botoşani şi este situat în sudul acestuia. Reşedinţa de judeţ se înscrie în istoria noastră naţională nu numai cu importante evenimente de profundă semnificaţie pentru trecutul poporului nostru, ci şi cu inestimabilă contribuţie pe care fiii acestor meleaguri şi-au adus-o la patrimoniul culturii naţionale şi universale. Istoria Botoşaniului începe din vremuri îndepărtate.
                  Numele reşedinţei de judeţ "Botoşani" apare în documente pentru prima oara, în anul 1439 menţionat ca „târg”: „scrie letopiseţul nostru că în anul 6947, noiembrie, 28 intrat-a în ţară oaste tătărască de a prădat şi a ars la Botoşani şi a ars şi târgu Botoşani” („Letopiseţul Ţării Moldovei, pag. 110, Grigore Ureche, Iaşi, 1952),vechimea sa fiind însă mult mai mare. Din târgul Botoşaniului au purces nenumărate acte şi hrisoave purtând peceţile unor domnitori ca: Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Eremia Movilă şi alţii.
Totodată el este cunoscut în întreaga ţară pentru personalităţile născute aici.

               Este situat la contactul Câmpiei Jijiei Superioare cu Dealurile Bour, la confluenţa râului Jijia cu râul Buhai, la 200 m altitudine. Clima regiunii este temperat continentală. Temperatura cea mai ridicată a fost înregistrată la 6 august 1905, 38 grade C iar cea mai scăzută , -32,5 grade C pe 5 februarie 1940. Solurile caracteristice sunt cele de silvostepă şi stepă, cernoziomul fiind tipul predominant de sol. Până la instaurarea regimului comunist, Dorohoiul aflat la 35 km nord-vest de Botoşani a fost reşedinţa judeţului Dorohoi, în prezent este însă parte a judeţului Botoşani. Declarat municipiu în 2004, Dorohoiul are în prezent aproximativ 35300 locuitori şi 3 localităţi în subordine administrativă (Dealul Mare, Loturi Enescu, Progresul).
               Prima menţionare documentară a localităţii Dorohoi datează din 6 octombrie 1407, când este amintit într-un document emis la Lvov, acest document a fost semnat de regele Poloniei, Vladislav II Jagiello şi 27 de boieri moldoveni printre care şi Mihail Dorohoianul. Mai târziu în 1408 localitatea apare ca şi oraş şi punct vamal, fiind un loc preferat de negustorii de cai. În secolul 14 localitatea este menţionată în mai multe rânduri sub numele de Dorogunea (se pare că acest termen provine din cuvântul slav doroga care înseamnă drum). În anul 1495 Ştefan cel Mare zideşte o biserică în localitate, fapt ce marchează continua dezvoltare a localităţii aceasta devenind între 1560-1778 reşedinţa Vorniciei Ţării de Sus.      Totuşi în această perioadă se cunosc şi câteva episoade negre din istoria oraşului - anii 1510 şi 1513 când este prădată de tătari iar după 1650 aceste incursiuni ale hordelor tătare devin atât de distrugătoare încât oraşul începe să îşi piardă treptat importanţa. Devine ulterior reşedinţa de ţinut, de district, de ocol iar în anul 1804 documentele vremii pun administrarea veniturilor Dorohoiului în sarcina Epitropiei Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi.
              În 1857 Dorohoiul este reprezentat la şedinţa divanului ad-hoc al Moldovei de Mihail Kogălniceanu care prezintă doleanţele românilor din această parte a ţării. În 1896 un impuls puternic pentru economia oraşului îl reprezintă construirea căii ferate Dorohoi - Iaşi.

Municipiul Dorohoi

Oraşul Bucecea

Situat în judeţul Botoşani, pe stânga văii Siretului, la 19 km de Botoşani şi la 30 km de Suceava. Declarat oraş în 2004, Bucecea are în prezent aproximativ 5400 locuitori ăi două localităţi în subordine administrativă (Bohoghina, Călineşti).
Se pare că Bucecea a fost întemeiată în secolul 15 şi că numele ar proveni de la un boier de origine poloneză (Buczaschi) care ar fi cel care a întemeiat aşezarea. Prima menţiune documentară datează însă din 1434 iar ulterior în 1634 apare menţionat şi cu denumirea actuală (Bucecea).
În secolul 19, mai exact în 1828 este întemeiat Târgul Bucecea lângă satul Bucecea iar în 1845 ia fiinţă comuna Bucecea. Aşezarea se dezvoltă pe parcursul secolului 20 şi mai mult fiind reşedinţa de plasa în perioada 1904-1950 iar în 2004 ca o recunoaştere a acestei dezvoltări este trecută în categoria oraşelor.

Oraşul Darabani

Situat în Câmpia Jijiei Superioare, la 255-260 m altitudine, la 70 km nord de Botoşani. Declarat oraş în 1926, Darabaniul a fost retrogradat în rândul comunelor în 1950 şi apoi a fost redeclarat oraş în 1968. În prezent are aproximativ 12000 locuitori şi 3 localităţi în subordine administrativă (Bajura, Eşanca, Lişmăniţa).
Localitatea este menţionată documentar pentru prima dată în anul 1569 sub numele de Căbiceni, nume care a fost folosit până în 1874 când primeşte numele de Darabani după corpul de ostaşi pedeştri numiţi în Evul Mediu "darabanii măriei sale". Localitatea se dezvoltă cu repeziciune în secolul 19 primind dreptul de a organiza târguri în anul 1835.
În prezent oraşul este centrul economic şi cultural al acestei zone a judeţului, având o arie de gravitaţie cu o rază de aproximativ 25 km.

Oraşul Flămânzi

Situat la contactul dintre Dealu Mare şi Câmpia Jijiei Inferioare, pe cursul râului Miletin. Declară oraş în 2004, în prezent localitatea Flămânzi are aproximativ 11960 locuitori şi 4 localităţi în subordine administrativă (Chiţoveni, Nicolae Bălcescu, Poiana, Prisăcani).
Prima atestare documentară a localităţii datează din secolul 16 însă perimetrul localităţii este locuit încă din antichitate. Localitatea este renumită pentru faptul că aici izbucnit în februarie 1907 marea răscoală ţărănească.

Oraşul Săveni

          Este situat în Câmpia Jijiei Superioare, în apropiere de confluenţa râului Başeu cu Podriga, la 100 m altitudine, la 35 km de Botoşani şi la 42 km de municipiul Dorohoi. Declarat oraş în 1920, retrogradat la statutul de sat în 1950 apoi redeclarat oraş în 1968 Săveniul are în prezent aproximativ 8700 locuitori şi 5 localităţi în subordine administrativă (Bodeasa, Bozieni, Chişcăreni, Petricani, Sat Nou).
            Prima menţionare documentară a localităţii Săveni datează dintr-un document de pe vremea lui Petru Rareş, din 11 aprilie 1546 - când este amintit ca şi sat. Mai târziu în 4 aprilie 1818 prin hrisovul domnesc al lui Vodă Scarlat Callimachi primeşte statutul de târg cu posibilitatea de a ţine 12 iarmaroace anuale.
              Târgul Săvenilor a fost în trecut centrul Plasei Başeu, din 1950 devine comună centru de raion până în 1968 când trece în categoria oraşelor.

Oraşul Ştefăneşti

              Este situat în estul Câmpiei Jijiei Superioare, în apropiere de confluenţa râului Başeu cu Prutul, pe malul lacului de acumulare Stânca-Costeşti. Localitatea Ştefăneşti a fost declarată oraş în 2004 iar în prezent are aproximativ 5800 locuitori şi 4 localităţi în subordine administrativă (Bădiuţi, Bobuleşti, Stânca, Ștefănești-sat).
                Localitatea Ştefăneşti apare menţionată documentar pentru prima dată în 1435 sub numele de Gura Başeului, într-un document emis de domnul Ştefan II. În 1476 apare deja ca şi târg iar în lucrarea Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir apare ca şi oppida notabiliară. În secolele 15-16 aşezarea este prădată de tătari în mai multe rânduri, ulterior căzând pradă şi atacurilor oştilor polone.
                  Până în 1968 localitatea se numea Ştefăneşti-Târg. Ca recunoaştere a dezvoltării social economice în anul 2004 este ridicat la rangul de oraş.