Spatiul in care este amplasata Manastirea Agafton pare desprins din basm, mai ales daca o vizitati vara. Situata pe culmea unui deal impadurit, intreaga curte este plina de flori multicolore de unde zumzaie mii de ganganii vesele.

 

Manastirea se afla in satul Agafton, comuna Curtesti, cum mergeti dinspre Botosani spre Suceava, la nici 10 kilometri. Insa, pe cata liniste si pace transmite acum acest loc, pe atat de zbuciumata a fost istoria sa.

 

Numele manastirii este preluat de la cel care i-a pus bazele, respectiv calugarul Agafton, care a construit aici o biserica de lemn, la inceput de secol XVIII. Asezamantul a fost cunoscut, inca de la inceput, drept “Sihastria lui Agafton”, avand in vedere ca acesta a petrecut, inainte de intemeierea manastirii, zece ani in pustiu.

 

Timp de aproape un secol, aici a fost un schit de calugari. Insa, in anul 1803, cum in aceste locuri existau putine manastiri de maicute, mitropolitul Moldovei hotaraste ca Agafton sa devina asezamant de maici.

 

Un detaliu demn de retinut este ca printre maicutele care si-au dus traiul in pace la Agafton se numara si cele trei surori ale mamei poetului Mihai Eminescu – Fevronia, Sofia si Olimpiada Iurascu. Cea din urma a fost chiar si stareta la aceasta manastire.

 

Localnicii povestesc ce au auzit de la batranii lor cum ca nu de putine ori a batut poetul drumul de la Ipotesti la Agafton, pe jos, pentru a-si vizita matusile.

 

Revenind la istoria manastirii, aceasta a fost printre putinele care au scapat de secularizarea lui Cuza, dupa o serie de proteste ale maicutelor de aici, sustinute in demersul lor de credinciosi.

 

In 1864, in cadrul manastirii este infiintata prima scoala primara din sat. Implicarea maicutelor in viata societatii nu s-a oprit aici, ele participand ca infirmiere voluntare in timpul Razboiului de Independenta, motiv pentru care, incepand din 1913, Crucea Rosie a organizat la Agafton cursuri pentru pregatirea medicala a calugaritelor.

 

Astfel, in timpul Primului Razboi Mondial, unele dintre maicute au fost repartizate la mai multe spitale, iar cele ramase la manastire lucrau diverse obiecte de imbracaminte pentru soldatii de pe front.

 

Mai mult, maicutele au primit in chiliile lor, timp de mai multe luni, numeroase femei ce se refugiasera cu copiii lor din zonele ocupate in urma razboiului.

 

Tot la Agafton a fost infiintata si o scoala de meserii, fiind deschise mai multe ateliere – de tricotaj, de panzarie, de tesut covoare, broderie, croitorie etc.

 

In anul 1959, insa, manastirea a fost desfiintata abuziv, aici fiind mutat un camin de batrani cu handicap. Dupa Revolutia din decembrie 1989, Manastirea Agafton a fost reinfiintata, in martie 1991, cinci ani mai tarziu sosind aici si primele maicute.

 

Ele au fost puse, insa, sa convietuiasca cu bolnavii, iar dupa mai multe neintelegeri au cerut in instanta evacuarea lor. Abia in decembrie 1999, caminul de batrani a fost transferat intr-o comuna vecina.

 

In prezent, Manastirea Agafton se afla intr-un amplu proces de restaurare, iar poarta maicutelor este din nou deschisa pentru oricine doreste sa le calce pragul. Ba chiar au infiintat, la intrarea in curtea manastirii, o tabara pentru copii.