CREATIVE EVENTS
Call us now: 1800 000 000
BOTOŞANI
Casa memoriala Mihai Eminescu
Se afla in satul Ipoteşti ( la 8 km de municipiul Botoşani ), casa în care a copilărit Luceafărul poeziei româneşti, genialul Mihai Eminesscu, care a dat culturii româneşti şi universale o operă de mare valoare artistică.
Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti - d. 15 iunie 1889, Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, fiind supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”.
În anul 1850 familia căminarului Gheorghe Eminovici a cumpărat o moşie în satul Ipoteşti, unde va construi o casă cu toate acareturile ce pot întregi o gospodărie de oameni înstăriţi. Casa avea trei camere: salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu şi dormitorul mamei şi surorilor poetului.
În anul 1924, casa unde a copilărit Mihai Eminescu şi care rămăsese nelocuită ani de zile, ajunsese o ruinã. În anul 1934, casa a fost reconstruită pe acelaşi loc, acolo fiind inaugurat în 1940 primul muzeu memorial dedicat marelui poet. Această casă nu respecta structura originalului, astfel încât a fost demolată, fiind reconstruită în anul 1979, după documente originale, o alta, pe vechea fundaţie a casei Eminoviceştilor. În casă se află mobilier - parte original, parte provenind din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Mama poetului, Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bisericuţă de familie, care datează din anii '60 ai veacului al XIX-lea de la un anume Murguleţ [1]. Lăcaşul de cult are dimensiuni mici, dar adăposteşte obiecte valoroase. În spatele bisericuţei se află mormintele părinţilor lui Eminescu (Raluca şi Gheorghe Eminovici) şi a doi fraţi ai acestuia (Iorgu şi Nicu).
În curtea casei memoriale a lui Eminescu, se află Casa Papadopol, o casă ţărănească de epocă, în stil moldovenesc, proprietate a ultimului deţinător al moşiei Ipoteşti - doctorul Papadopol. Această casă adăposteşte în prezent Muzeul de etnografie al Centrului Naţional de Studii de la Ipoteşti, fiind un spaţiu adecvat de expunere pentru obiectele provenind din vechile gospodării ţărăneşti.
La 4 kilometri de Memorialul Ipoteşti, se află lacul din pădurea Baisa, sursă de inspiraţie a multor poezii ale lui Mihai Eminescu.
Casa memoriala George Enescu
Situata in satul Liveni, la mica distanta de Dorohoi casa natala a marelui compozitor, dirijor, pianist si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea intilnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si manualele anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dintai compozitii. Totodata, fotografii si manuscrise intregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni, în satul natal.
Infiintat in anul 1957 muzeul este organizat in casa tatalui compozitorului, Costache Enescu, casa in care George Enescu (1881 - 1955) a locuit noua ani. Cladirea a fost ridicata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Colectia contine obiecte care au apartinut compozitorului, piese de mobilier recompunand atmosfera de epoca, pian, viori, partituri, manuscrise (printre care si opera Oedipe si testamentul sau), fotografii si fotocopii, scrisori originale, carti, picturi, mulajele mainilor sale, masca mortuara, obiecte de imbracaminte, afise, distinctiile primite.
In casa parintilor sai de la Liveni, Enescu compune prima sa opera pentru vioara si pian, "Tara Romaneasca" la varsta de doar 5 ani. Tot in casa parinteasca a compus si "Poema Romana" in 1894. Cea mai renumita opera a sa este "Oedipus", lansata in Paris la 13 martie 1936.
Casa memoriala Nicolae Iorga
Nicolae Iorga s-a nascut la 6 iunie 1871, intr-o casuta de pe strada care azi ii poarta numele, in orasul Botosani. Aceasta casuta modesta (care timp de cinci ani a fost leaganul copilariei savantului) este cunoscuta ca fiind ,,Casa copilariei lui N.Iorga”.
Dupa moartea tatalui, starea materiala a familiei a devenit precara. Mama, Zulnia Iorga, cu cei doi baieti, Nicolae si George, au locuit in mai multe case din oras.
In perioada 1876-1880, familia Iorga locuieste in casa Marghioalei Vazdogeasa, actuala Casa memoriala Nicolae Iorga, restaurata si deschisa publicului din 1965.
Casa memoriala Nicolae Iorga cuprinde patru incaperi – cu exponate din viata si activitatea marelui savant. In curte, in fata casei, este bustul creat de O.Han, in 1923. In holul casei, pe perete se afla portretul in medalion al lui N.Iorga. Aici se gasesc mai multe panouri: cu citate din opera savantului, cu diplomele de Doctor Honoris Causa (primite de marele istoric de la diferite universitati din lume), fotografii care il prezinta pe N.Iorga alaturi de personalitatile vremii, fotografii de familie (cu parintii, rudele apropiate), documente din anii de scoala, file de caiete, carnete scolare, desene, diplome.
In cele patru incaperi, se gasesc piese de mobilier (masa rotunda, etajera, scrinul, lada de zestre a mamei), cateva tablouri: cel al marelui vornic Iordache Draghici, realizat de Ghica Deleni (strabunicul dinspre mama al marelui savant), tabloul cronicarului Manolache Draghici (bunicul) – care a scris ,,Istoria Moldovei pe timp de 500 ani”, carte in limba romana cu alfabet chirilic, aparuta in 1856, (exemplar ce a apartinut domnitorului Al.I.Cuza si provine de la Castelul din Ruginoasa).
Pe masa rotunda se afla un frumos ceas de masa, un vas ornamental care a apartinut bunicului, Costachi Iorga. Pe etajera sunt carti de rugaciuni (cateva copiate de Zulnia Iorga) si ceasca de cafea.
O alta camera este cea a copiilor, Nicolae si George. In partea dreapta a holului sunt incaperile cu biblioteca, in ale carei rafturi sunt adunate peste 700 din cele 1453 opere scrise de N.Iorga si peste 127000 articole – din cele mai diferite domenii: istorie, critica literara, proza, teatru, poezie, precum si reviste conduse sau indrumate de acesta.
Aici sunt expuse filele manuscrise din primul curs universitar tinut de N. Iorga la Universitatea Bucuresti, in 1894, file din poemul dramatic ,,Mihai Viteazul”, file din articolele pentru ,,Neamul Romanesc” (1933-1938), cateva scrisori expediate de N.Iorga, sau semnate de Zulnia Iorga, carti cu dedicatii primite de savant.
Intr-o alta vitrina, se afla trusa de birou primita in dar de la comunitatea de romani din SUA, in 1930 (cand N.Iorga a fost acolo in vizita), insignele purtate de marele istoric la congresele internationale de istorie de la Oslo, Roma, Varsovia, Venetia.
In ultima vitrina se afla placuta de inmatriculare a masinii cu care asasinii sai l-au rapit in dupa-amiaza zilei de 27 noiembrie 1940, certificatul de deces (extras din registrul starii civile pentru morti pe anul 1940).
